Cauzele neclare ale răscoalei lui Horea

   Mai ales în Transilvania, răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan reprezintă un reper al existenţei românilor în arcul carpatic. Dar răscoala, singura autentic românească şi care să fi însemnat ceva, încă nu se cunoaşte precis de la ce a pornit. Josef al II-lea a primit un munte de jalbe, cu care el oricum nu ştia ce poate să facă, dacă ar fi avut chef să le citească. Este momentul în care Horea pleacă la Viena, pentru a cere o audienţă „la Împăratul”... Sau cel puţin aşa am învăţat...

   Entuziaştii şi-au pus mintea la contribuţie şi au „descoperit” că Horea fusese luat în armată, chiar într-un batalion din Austria, unde el învăţase germana. Trecem peste detaliul că nici nu era necesară cunoaşterea limbii germane pentru a merge în audienţă la Împărat, pentru că acesta avea oricând un translator, dar şi peste amănuntul deloc lipsit de importanţă că românii transilvăneni luaţi „la oaste” serveau doar în batalioanele de grăniceri, toţi fiind români, după „modelul” anterior al legiunilor romane. Fiind analfabeţi şi vorbind doar româneşte, probabilitatea învăţării limbii germane devine nulă. Dar a fost Horea în audienţă la Josef al II-lea? O certitudine nu putem avea, dar teoria este extrem de slab argumentată. Practic, vizita lui Horea la Viena este „certificată” de o scrisoare a unui grof din Zărand, adresată unui conte ungur, unde acesta afirma că Horea a fost în audienţă, iar Împăratul Josef al II-lea, care l-a încurajat să pornească „revoluţiunea”.

   În alte documente, anterioare scrisorii, Horea este prezentat ca un agitator periculos şi chiar căutat de autorităţi. Activitatea sa, încă din 1782, devenise extrem de incomodă pentru autorităţi, ceea ce face posibil ca răscoala de la 1784 să fi fost o cale de scăpare a lui Horea, care nu mai avea ce pierde. A primit el de la Împărat crucea de aur pe care a arătat-o mulţimii strânse la Mesteacăn? Improbabil... Tot arhivele ne arată ca în acea epocă exista aproape un „fetiş” din a demara acţiuni de protest, pretextând că ele au girul „împărăţiei”. Astfel, chiar în anii premergători răscoalei, un oarecare popă Ion agita spiritele, „cu acordul Mariei Tereza”, acord inventat, fireşte. Şi atunci, Horea nu a procedat şi el la fel? Cel mai posibil...

   Un alt element care ar putea confirma că Horea a pornit revolta pentru a scăpa de urmărirea „poterei”, este neclaritatea motivelor care au constituit „scânteia” răscoalei. Anumite documente arată că populaţia era profund revoltată de arendaşii armeni, dar răscoala s-a îndreptat aproape exclusiv împotriva grofilor unguri... O altă componentă stranie a răscoalei a fost campania de trecere forţată la ortodoxie, a catolicilor şi protestanţilor, atât direct, cât şi prin căsătoria forţată a fiicelor de grofi cu ţărani români. Şi ce legătură are asta cu... „împilarea” despre care vorbeşte „istoriografia” comunistă Nici una, mai ales că „zeciuiala” era o taxă care se plătea în toate ţările romne, fără cârcnire. Avea Horea „o înaltă conştiinţă naţională”? Istoricii comunişti au spus că da şi la fel o fac şi cei neocomunişti/liberali, dar realitatea nu pare a confirma visarea lor.