Adam Klisi - "Biserica lui Adam"

   Am citit in „Adevarul”, un articol bine scris, dar complet inexact din punct de vedere istoric despre Monumentul de la Adamclisi. As corecta frumos redactatul articol cu cateva precizari, in speranta ca nu voi aducere atingere colegei care l-a scris. Asadar, romanii au aflat despre existenta ruinelor, dupa 1878, cand Dobrogea a revenit Romaniei, pana atunci fiind obiect al diverselor intelegeri si tranzactii, intre Imperiul Tarist si Inalta Poarta, precumpanind, fireste, cea de-a doua. Cand turcii au ajuns in Dobrogea, au gasit tot niste ruine, doar ceva mai bine pastrate. Invatatii turci au studiat monumentul si i-au spus „Adam Klisi” – „Biserica lui Adam”, pentru a arata vechimea sa considerabila. Fara dubiu, daca monumentul ar fi fost roman, turcii i-ar fi dat un nume potrivit romanilor sau crestinilor, de ce nu?, poate chiar „rum” – „crestin” sau „Rum Klisi”. 

   Dupa 1848, romanii au fost cuprinsi de „febra” radacinilor dacice ale romanilor, cam in acelasi fel in care ungurii si-au reclamat (poate o mai fac inca) originea lor... hunica. Sarmanii unguri, ei nu stiau ca hunii au fost un popor mongol, iar ei – turcic, deci era absolut imposibil ce au imaginat ei, intr-o grava criza de identitate, care nu i-a parasit nici azi. Romanii, popor darz, odata ce au luat in brate chestiunea dacica si daco-romana, se dau de ceasul mortii sa transforme tot ce gasesc, in „relicve” ale trecutului nostru daco-roman. 

   Monumentul de la Adamclisi nu a scapat nici el „valului” daco-roman, in esenta unul populist. Toti cei care s-au umplut de glorie cercetandu-l, au omis ca romanii nu au facut nicaieri, pe cuprinsul imperiului, monumente circulare, in toata istoria lui. Cat despre statuia nonfigurativa plasata ca mot pe monument, ea este doar o dovada de crasa incultura istorica a celor care l-au „reconstituit”. Ca si monumentele circulare, statui nonfigurative nu poti gasi nicaieri in Imperiul Roman, ci doar figurative, de obicei infatisand diversi imparati romani. Dar, daca iesim din sablonul „daco-roman” intr-un teritoriu scitic, putem gasi monumente identice in... Algeria! Asa este, de exemplu, mormantul prezumat al regelui numid Massinissa, dar monumente similare, fie ele mortuare sau doar omagiale sunt presarate prin toata Algeria. Se pare, judecand dupa anumite marturii scrise turce, ca si monumentul de la Adamclisi avea o camera posibil mortuara, in interior, dar asta nu este inca suficient de limpede, de unde si numele de „klisi”. Nu in ultimul rand, de ce ar fi ridicat romanii un monument acolo, cand Traian a preluat un teritoriu indepartat fata de Dobrogea? Pentru a „rezolva” dilema, ai nostri au plasat ipotetica batalie de la Tapae... in Dobrogea, nu departe de Adamclisi, asta prin anii 1960. In acest fel, numele dat de noi, de Tropaeum Traiani era „justificat”. Ulterior, Tapae a fost localizata in Banat, iar Adamclisi a ramas cu „tropaeum” fara rost si fara explicatie.