De la Coloanele lui Hercule la Decebal

   Istoria foarte veche a antichitatii, nu seamana deloc cu "descoperirile" recente si nici cu interpretarile asociate lor. Chiar daca logica ne indeamna sa promovam noutatile, trebuie sa recunoastem ca anticii au avut evocari ce pot lamuri o serie  de "coincidente" prezente si azi. Bunaoara, Salustius, Florus si Orosius spun ca Hercule era fenician si ca el a intemeiat localitatea Capsa (azi Gafsa, Tunisia), in anul 1050 i.Cr., dupa ce l-a invins pe gigantul Anteu, cel care stapanea pe atunci Numidia si Mauritania. De aici provine si numele purtat de Stramtoarea Gibraltar. pana la cucerirea maura a Spaniei - Coloanele lui Hercule. Salustius merge mai departe, povestind cum locuitorii Africii, inainte de venirea lui Hercule, erau „getulii” si „libienii”, triburi „salbatice si brutale, care se hraneau cu carnea animalelor salbatice si cu ierburi, ca oile”. Odata cu moartea lui Hercule, in Spania („dupa cum spun opiniile raspandite in Africa” – Salustius), armata sa de mercenari s-a risipit. „Mezii si armenii s-au unit cu libienii. Putin cate putin, libienii au alterat numele de mezi, in limba lor barbara numindu-se „mauri”. „Persii s-au amestecat cu getulii prin casatorii... dandu-si ei insisi numele de „numizi”.

   Bine, dar, daca locul nasterii lui Hercule (Herculane) e inca inconjurat de dovezi indirecte, avem certitudinea ca stramosii nostri au fost scitii, descendentii lui Scytes si ai lui Agatyrsos, fiii lui Hercule, dupa cum descrie amanuntit Herodot, atat din punct de vedere geografic, cat si istoric. Dupa ce tatal a murit in Spania, ei si-au impartit regatul, unul (Scytes) luand partea de sud, intre Dunare, Pontul Euxin si Carpati si intinzandu-se neprecizat spre vest, iar Agatyrsos – partea de nord, de la Carpati si pana la „tinutul hiperboreilor” (nordul Europei). O alta "coincidenta" o reprezinta uluitoarea asemanare dintre numizi (Algeria si Tunisia de azi) si sarmati, popor scitic  care a ocupat teritoriul cuprins intre Bug, Nipru si Marea Neagra. Ce ii asemana pana la identitate: camasile de zale pe care le purtau in razboaie, de unde vine si numele sarmatilor (sauromates - asemanatori soparlelor). Dar daca scitii au fost stramosii nostri, unde erau tracii, unde dacii si unde getii, despre care ne vorbeste istoria oficiala? Tot sursele antice ne arata ca getii au fost un trib inclus in marea masa de triburi tracice, impreuna traind la sudul Dunarii si pana la cetatile grecesti, in actuala provincie Tracia, teritoriu impartit de Bulgaria, Turcia si Grecia.

   S-a făcut mult caz de inscripţia „Decebalus per Scorilo” şi a fost interpretată ca fiind o mărturie că Decebal a fost fiul lui Scorilo. Poate că a fost, poate nu... Cert e că inscripţii dacice nu s-au găsit, iar aceasta este una ulterioară cuceririi romane. De ce s-ar fi apucat cineva să ştanţeze pe un vas de bucătărie filiaţia defunctului rege dac si asta in epoca romana? Chiar si istoricii recunosc ca vasul pe care sunt imprimate cele doua stante (DECEBALUS si PER SCORILO) este unicat, deci atipic ceramicii stramosilor nostri. Trebuie să pornim neapărat de la ideea că Decebal sau/si Scorilo au fost numele unor singure persoane, un nume tabu? La cartaginezi, de exemplu, numele de Hasdrubal era atât de frecvent încât şi azi unii mai încurca persoanele; pe ginerele lui Hamilcar Barca îl chema aşa, dar şi pe fiul aceluiaşi Hamilcar, tot Hasdrubal îl chema, pentru ca mai târziu, în cel de-al treilea război punic să descoperim un alt Hasdrubal care îi conducea pe cartaginezi (iar exemplele mai pot continua). Aşadar, e foarte posibil ca „Decebalus” să nu fie deloc unul şi acelaşi cu un rege dac, ci doar un nume de inspiratie orientala, cel mai probabil persana sau feniciana. Daca vrem sa traducem numele, „dek” – „onorat” si „bal” – „Baal”, adica „cel onorat de Baal”, asa cum si Hanibal insemna „cel iubit de Baal”. „Per” a fost interpretat ca „P(AT)ER” sau ca derivand din „puer” - fiu, dar nu putea fi pur şi simplu „per” cu traducerea sa „pentru”? Are ceva dacă vom considera că traducerea inscripţiei poate fi „(făcut de) Decebalus pentru Scorilo”, unde Scorilo nu trebuie să fie neapărat un rege dac, ci, la fel ca şi în cazul lui Decebal – un oarecare Scorilo? Adică ditamai regii strămoşilor noştri şi apar nominalizaţi pe un vas de bucătărie din lut? Mai mult nu? Unii au încercat să atribuie civilizaţiei pelasgilor/ hiperboreenilor/etc. şi o scriere, cea mai veche chiar, doar ca nu au descoperit-o inca.