Moldova, Muntenia, Transilvania

  

Sigiliul lui Mihai Viteazul dupa Unire

  Moldova, Muntenia, Transilvania... Toti le stim, dar nimeni nu ne spune nimic despre onomastica lor. In ce priveste Moldova, originea numelui nu e la daci, cum ar vrea unii si nici la scitii despre care nimeni nu vorbeste, oricum. Cand Dragos Bogdan Basarab a descalecat in Bucovina de azi, a luat in stapanire teritoriul, pana jos, la Barlad si Bacau, pentru ca un alt Basarab, Stefan cel Mare sa-l extinda, cuprinzand si zona Vrancei (de la care vine si numele Brasovului). A numit noua tara „Bogdania” si asa a figurat o vreme, in documentele vremii. Apoi, numele s-a schimbat in „Moldova”, nume care vine din germana, unde „moldau” inseamna „vale”, „albie”. Interesant e ca numele de Moldau mai figureaza la popoarele germanice si atunci cand se refera la raul Vltava, ceea ce poate sa para straniu, dar vom vedea ca nu e. Muntenia s-a numit intai Vlahia/Valahia, nume ce vine de radacina „vlh”, de la care provin si alte nume si regiuni europene: Walles, Welsch, valon, Olah etc.

  Slavii au luat numele de la germanicii care venisera inaintea lor si ii numisera asa pe romani/latini. Ca urmare, „valah/vlah” inseamna, pur si simplu „roman”, asa cum reiese si din bula Papei Clement al VI-lea, data pe la 1345: „In Ungaria, Transilvania, Muntenia si Sirmia locuiesc vlahii-romani (olachi romani)” si „Aliis tam Nobilibus quam popularibus Olachis Romanis”. Altfel spus, Muntenia se mai numea si Tara Romaneasca, o certificare ca numele de roman nu este o aparitie recenta, ci foarte veche. Scandinavii ii numeau pe italieni sau francezi „valr” si tarile „valland”, de la care a derivat si valon-Vallonia. Popoarele germanice i-au numit pe romanii in diverse feluri, foarte asemanatoare intre ele, dar semnificatia initiala a numelui cu radacina „vlh” era si o recunoastere germanica a autoritatii Romei. Interesant e ca Valahia de la nordul Dunarii, nu era singura. La fel se numea si o regiune situata intre Epir si Tessalia, Valahia... Aveam deci, doua Valahii. Ok, dar ce cauta Ungro-Vlahia in povestea asta? E simplu: pe la 1170, Basarabii se aliaza cu Bizantul care dorea sa atace Ungaria. Ca urmare, jumatate din armata bizantina a atacat prin Banatul de Severin, cealalta prin Bucovina de azi, iar Basarabii prin mijloc, adica prin Fogoras/Fagaras, care a si devenit ducat al Munteniei. Denumirea oficiala a Tarii Romanesti, chiar si in actele oficiale straine a fost, pentru multa vreme Ungro-Vlahia, ceea ce atesta posesiunea Basarabilor asupra unei parti a Ungariei, fara insa a atinge posesiunile voievodatului secuilor, cu care Basarabii au avut relatii si diplomatice, dar si fraterne. 

  Dominatia domnitorilor munteni depasea granitele ducatului de Fagaras, despre care vorbeste si Mircea cel Mare si se intindea pana la Deva, inclusiv. Un alt nume dat de cancelariile europene Munteniei, a fost „Transalpina”, la fel cum tot ei au numit partea din interiorul arcului carpatin - „Transsilvania”, pentru ca romanii insisi nu o numeau asa, ci „Silvania”, in maghiara „Erdely”, adica Ardeal.