Breaking News

Odiseea Tezaurului României la Moscova (III)


   „Revoluţia” bolşevică din Rusia a produs foarte repede rezultate dintre cele mai funeste: doar între 1917 şi 1920, conform datelor publicate de noua putere sovietică, au fost împuşcaţi sau omorâţi în chinuri, 28 de episcopi şi arhiepiscopi, 1.215 preoţi, 6.575 profesori, 8.800 medici, 54.650 ofiţeri, 250.000 soldaţi, 10.500 ofiţeri de jandarmi şi poliţie, 48.500 agenţi de poliţie, 12.950 agricultori, 355.250 intelectuali diverşi, 192.350 muncitori şi 815.000 ţărani, totalizând 1.755.818 victime. Acestor „binefaceri” ale socialismului li s-a adăugat şi al doilea transport al Tezaurului României, din august 1917.

   Consiliul de Miniştri român, în urma propunerii lui N. Titulescu în calitate de ministru de finanţe, hotărăşte (Jurnalul Oficial Nr. 275 bis din 18 iulie 1917) strămutarea sediului şi a avutului Băncii Naţionale în Rusia. Hotărârea a fost adusă la cunoştinţa guvernatorului prin scrisoarea Nr. 11.960 din 22 Iulie, semnată de Titulescu şi de către economistul I. Angelescu. Încărcarea trenului începută pe 23 iulie, s-a terminat pe 27 ale aceleiaşi luni şi a însemnat 24 de vagoane, dintre care trei conţineau valorile Băncii Naţionale, care au fost complet încărcate şi chiar în seara zilei de 27 iulie, trenul a luat drumul Moscovei.

   Cele 3 vagoane încărcate cu valorile Băncii Naţionale conţineau 78, 54 şi 56 casete, în total 188 casete, a căror valoare declarată era de 1.594.836.721,09 lei. Din totalul de 1.594.836.721,09 lei, aurul efectiv valora 574.523,57 lei, valoarea arhivei era calculată la 500.000 lei, iar restul de 1.593.762.197,52 lei aur reprezentând titluri, efecte, depozite şi alte valori. Dar baza transportului a fost constituită de valorile Casei de Depuneri (CEC), în lei aur şi monedă de hârtie, dar şi alte valori. La rândul ei, Casa de Depuneri a încărcat şi trimis la Moscova, 1621 de casete cu valori excepţionale. Valoarea transportului? Cele 188 de casete ale Băncii Naţionale valorau 1.593.762.197,52 lei aur, iar casetele Casei de Depuneri – 7,5 miliarde lei aur, totalizând peste 9,4 miliarde lei aur. Aceasta era valoarea declarată de partea româna, dar Casa de Depuneri a trimis şi obiecte de tezaur, unice, imposibil de evaluat în fugă, deci suma reală era cu mult mai mare decât ne putem gândi. Tot drumul Moscovei l-au luat şi o parte din arhivele statului şi ale ministerelor, actele orăşeneşti ale Braşovului, picturile lui Grigorescu şi alte tablouri rare din pinacoteca Statului, din colecţii private şi din muzeul Kalinderu, toată aurăria şi argintăria lucrată cu ciocanul şi bătută cu pietre preţioase, faima mănăstirilor, acele panaghiare ale lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ şi evangheliile slavone ferecate în aur şi argint din sec. XV şi XVI, odoarele brâncoveneşti de la Horezu şi cele Cantacuzine de la Mănăstirea dintr-un Lemn etc. etc.

   Nu ştia Titulescu ce se petrece în Rusia, atunci când a propus ca şi cel de-al doilea transport să plece tot la Moscova? Fireşte că ştia! Descărcarea celui de-al doilea transport la Moscova, a început pe 3 august 1917 şi s-a încheiat pe 26 ale aceleiaşi luni, la 10 zile după ce ţarul şi familia imperială fuseseră deja asasinaţi. Despre arestarea lor din martie, ştia tot mapamondul, ca şi despre abdicarea lui Nicolae al II-lea. La fel de cunoscut era că din martie, monarhia rusă îşi încheiase misiunea definitiv, iar puterea fusese preluată de către bolşevicii care semănau violenţă şi anarhie în toată Rusia. Aşadar, Titulescu cel adulat în „epoca de aur” a ştiut perfect ce face atunci când a trimis Tezaurul la Moscova.

Niciun comentariu