"Getica", o istorie a... gotilor

   Cam toţi am auzit de Iordanes, dar nu prea ştim multe despre el. E cunoscut sub numele de Iordanes Gotul, dar deşi lucrarea sa de căpătâi, despre istoria goţilor, e intitulata "Getica", istoricii noştri citează din ea ce vor potentaţii vremii. Lucrarea sa nu e deloc o sursă irefutabilă, ba chiar din contră. Întâi, el e primul care vorbeşte despre Zamolx şi despre Decebal, în 550 d.Cr. Da, dar el nu a făcut decât să compileze ceea ce scrisese anterior Cassiodor, la rândul lui compilând un alt autor. Ca urmare, informaţia lui Iordanes este una la mâna a treia, neverificată. La Iordanes, Zamolx e ba rege, ba fost sclav, goţii şi geţii sunt amestecaţi alandala, uneori fără nici o logică şi mai mereu fără suport în realitate. De exemplu, spune cum Darius a venit să-i pedepsească pe geţi pentru că regele lor nu a vrut să-i dea fata de soţie, când, de fapt, Darius a venit contra sciţilor, cu 5 secole înainte de vremea evocată de Iordanes şi, clar, înainte de venirea tracilor, după cum spune istoriografia oficială, motivul fiind că tracii i-au decimat pe mezi, supuşii perşilor.

   Mai spune că bătălia dintre geţi/goţi şi persani s-a dat la Tape (ortografia îi aparţine), deşi acolo s-ar fi dat o bătălie între geţi şi romani, vreo 6 secole mai târziu şi 4 secole înainte ca Iordanes să scrie "Getica". Scrierile sale par poveşti de adormit copiii, el spunând cu subiect şi predicat, ca goţii sunt geţi. Istoricii noştri au luat din Iordanes ce au vrut, au interpretat restul, deşi poate nu era nimic de interpretat sau citat. Au făcut-o pentru că „Getica” le spijinea fanteziile populiste, Iordanes fiind singurul care a susţinut că geţii aveau cunoştinţe de filosofie, astronomie, logica etc., cunoştinţe care nu s-au văzut nicăieri în toată istoria noastră.

   Dar să vedem cât de mult poate elucubra Iordanes, pe lucrarea căruia istoricii români ne-au compus originile: "Părăsind şi acesta viaţă, s-a urcat pe tron ca rege al goţilor, Corilus care a condus timp de patruzeci de ani popoarele sale în Dacia. Am în vedere Dacia cea veche pe care acum o ocupă popoarele gepizilor. Această ţară, aşezată în faţa Moesiei, dincolo de Dunăre, este înconjurată de o cunună de munţi, având numai două intrări, una pe la Boute şi alta pe la Tape. Această Goţia pe care strămoşii noştri au numit-o Dacia şi care acum se numeşte Gepidia, după cum am spus, se mărgineşte la răsărit cu roxolanii, la apus cu iazigii, la miazănoapte cu sarmaţii şi bastarnii şi la miazăzi cu fluviul Dunărea. Iazigii sunt despărţiţi de roxolani numai prin râul Aluta (Olt)". Pentru Iordanes, Goţia, Geţia, Dacia sau Gepidia - tot un drac, deci informaţiile lui sunt bune pentru scriitori, nu şi pentru istorici. Până la urmă, nici nu ştim dacă el s-a numit Iordanes Gotul sau Iordanes Getul, dar judecând după fantezia sa, cred că era mai curând get.

   Să ne reamintim că geţii, aşa cum spunea Herodot cu o mie de ani înaintea lui Iordanes, dar şi Tucidide, erau în Moesia Inferioară, ca trib în confederaţia odrysilor, iar ca teritoriu – în Balcani şi Tracia, provincie istorică azi împărţită între Bulgaria, Grecia şi Turcia. Cei trei istorici nu pot fi citaţi simultan, pentru că lucrările lui Herodot şi Tucidide nu concordă aproape deloc cu ale gotului/ getului Iordanes.